Pentru descoperirea din timp a diabetului, trebuie să aibă grijă cei care au avut în familie cazuri de diabet mai ales rude de gradul 1. Au risc crescut de diabet marii obezi, gravidele, femeile care nasc mai mult de patru copii, dar şi mamele care au născut prunci de peste 4 kilograme. În pericol de a face diabet de tip 1 sunt cei cu aşa-zisul sindrom metabolic X.
În această stare de risc se găsesc mai multe boli, fiind un veritabil cvartet al morţii: obezitate, diabet, prea multe grăsimi în sânge şi hipertensiune. La aceşti factori se instalează rezistenţa la insulină, adică insulina produsă de pancreas nu mai poate acţiona în celule. În cazul diabetului, medicina a devenit mai severă în privinţa limitei normale a glucozei în sânge. Baremul normal al glicemiei este 110 pe nemâncate, maximum 180 la o oră după mâncare şi 120 la două ore după masă. Peste aceste valori este diabet.
Regimul alimentar al diabeticului este foarte important. Diabetologul îi fixează bolnavului un maxim de carbohidraţi zilnic. Trebuie evitate dulciurile şi pâinea. Totuşi, o felie de pâine trebuie mâncată dimineaţa, fiindcă pâinea conţine carbohidraţi care duc la glicemie lentă, spre deosebire de dulciurile concentrate care aduc o glicemie mare rapidă. Diabeticul trebuie să-şi culeagă dulcele mai ales din fructe, din mere în special. Unele fructe trebuie evitate. De exemplu: strugurii, bananele, perele pergamot etc. Cenzurate sunt şi alte alimente bogate în carbohidraţi. Pâinea are 50% carbohidraţi, 20% au cartofii, pastele, produsele de panificaţie, orezul. Mulţi carbohidraţi au mazărea şi fasolea boabe. Trebuie drămuite şi grăsimile, deci carnea grasă, mezelurile, şniţelele, caşcavalul pane. Nu sunt recomandate brânzeturile grase, fermentate, mai bine brânză de vaci şi lactate degresate. Pentru descoperirea din timp a diabetului, trebuie să aibă grijă cei care au avu
