Agricultorii români fac lobby la ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, susţinând cultivarea plantelor modificate genetic (OMG), despre care cred că vor conduce la ieftinerea alimentelor. Sursa: Vlad Stanescu
Agricultorii români ar vrea să poată cultiva organisme modificate genetic (OMG), mai ales că România importă asemenea plante din toată lumea. În România este permisă cultivarea doar a unei varietăţi de porumb modificat genetic, MON 810, însă produse de acest tip sunt importate.
În vreme ce organizaţiile de mediu se străduiesc să obţină interzicerea culturilor de organisme modificate genetic, miniştrii agriculturii din UE vor discuta săptămâna viitoare despre acordarea unei libertăţi mai mari statelor membre în ceea ce priveşte aprobarea sau interzicerea OMG-urilor.
Dacă li s-ar da voie să cultive şi soia modificată genetic, susţin fermierii, atunci agricultura ar putea scoate ţara din criză, iar gradul de poluare ca urmare a folosirii pesticidelor şi ierbicidelor ar fi mai mic.
"La un hectar însămânţat cu soia normală, aplic 5-6 tratamente fitosanitare, însemnând cam 24 de kilograme de chimicale la hectar. Aceste produse sunt agreate în UE. La un hectar cultivat cu soia ameliorată genetic, aplic 1-4 kilograme de chimicale", spune Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai mari agricultori din ţară. Deputatul controlează Insula Mare a Brăilei.
Recolte duble, cu ajutorul irigaţiilor
În ceea ce priveşte productivitatea, atât Culiţă Tărâţă, cât şi Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, şi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Nicolae Sitaru, susţin că OMG ar putea face din România un jucător important pe piaţa cerealelor. De pe un hectar cultivat cu soia normală, neirigat, se obţine o recoltă de circa o tonă.
Dacă fermierul are sistem de iri
