O nouă expresie se pare că şi-a făcut culcuş în limbajul cotidian actual, care vine să completeze şi aşa bogatul vocabular folosit pe scena social politicului din România. Indiferent dacă e vreun miting sau vreo serbare populară, acest cuvânt începe să prindă contur tot mai puternic şi ce e mai interesant e că nu a fost utilzat de vreun birjar sau vreu suporter al vreunei echipe de fotbal.

În ultimele zile, urechile prezentului nostru au fost poluate fonic de expresia devenită încet încet parte a cotidianului şi anume „javră”. Primii au fost poliţiştii, care la mitingul de vineri, 24 septembrie, i-au făcut o cerere conducerii statului, apelând la sloganul „Ieşi afară, javră ordinară”. Sloganul nu a rămas fără urmări, găsindu-se chiar primari care să apeleze la acest substantiv, dar în cu totul alt context, folosindu-l chiar propriilor votanţi, chiar la o manifestare publică, unde replica „Sunteţi nişte javre” a monopolizat momentul festiv.

Pestriţ a mai ajuns limbajul folosit de unii, când îi mai lasă nervii, chiar dacă alţii au pus bazele acestui limbaj colorat, cu expresii de genul “Măi, animalule” sau “Ţigancă împuţită”. Nici pe plan local nu ducem lipsă de astfel de lingvişti de tip nou, care au găsit de cuviinţă să-l folosească cu diferite prilejuri. (Ştiţi voi la cine mă refer). Mare e gura ta Doamne, şi mulţi au prins un loc la staţia de amplificare să-şi spună tot păsul, sau să intre într-un dialog cu cel de lângă el. La aşa situaţie economică şi morală pe care o avem, aşa şi verbalul începe să se dezvolte, care prinde pe zi ce trece noi forme de exprimare.

Se pare că bunul simţ al dialogului, a ajuns o specie pe cale de dispariţie, înlocuită de o “javră” de tip nou, care se mulează perfect pe tabieturile unora pentru a transmite un mesaj care a intrat în preocupările celor care în loc să tacă şi să facă, fac exact pe dos, cocoţa