Viata mea sentimentala e problema ( alta problema care sa ma deranjeze la “capusor” nu am, nefiind sefa cuiva si neavand copii ori un “job”care implica decizii de viata si de moarte”, e bine asa? M-am “iesprimat” bine??). Ea e sursa tuturor “necazurilor” si provoaca zambete fara numar celor din jur. Pen’ ca ….. e o “porcherie” dezastruoasa cu iz de telenovela sud-americana, din aceea cu multe, multe episoade pe care nu le intelege nimeni…
Mi-au trebuit vreo cateva luni anul trecut sa revin cu picioarele pe pamant. Nu insist, am mai povestit o data, daca sunteti curiosi, cautati textul despre “viata de dupa divort”, sa vedeti cum stateam in gradina prietenei mele si priveam in stare de soc niste trandafiri. Si ma gandeam ca s-a ales praful de visul meu si asta doar din cauza ca n-am inteles de cine am nevoie CA SOT si m-am maritat cu un barbat nepotrivit, un “prea putin barbat” . (cum vine asta? un “prea putin barbat, mai mult baiatel” pentru o “prea multa femeie”. Vine rau, nu? Eeeee….iaca asa a fost. Nimic nu s-a potrivit, iar el si-a cautat o “pedichiurista” sau ce naiba mai era…le-am si uitat pe toate “manichiuristele”, “guristele”, “fomistele”cu care se ducea tavalici, DOAR SA NU VINA ACASA LA NEVASTA LUI, cea “prea multa femeie si prea multa sotie”…) .
Din cand in cand, prietena mea incerca sa-mi mai prezinte pe cineva, in fapt, nici macar nu-I prezenta, ma trezeam cu ei in curte. Iar ei capiau instant, pentru ca era vara iar Dodo umbla non-stop in costum de baie, cum altfel (si fireste ca-I lua capul! Na…si pe mine m-ar lua daca as vedea o femeie cu talie de viespe proaspat divortata si suferinda! Mama-miaaa, dar ce frisoane m-ar lua! As vrea sa o alin non-stop daca ar arata ca mine in costum de baie, cum sa nu…).
Numai ca..mie nu imi ardea de cunostinte si intalniri, si asta am mai scris. Abia puteam sa ma uit la mine, altii (altii fiin