Serviciile financiare, de media şi de telecomunicaţii au fost anul trecut singurele sectoare care au format clasamentul celor mai mari 10 salarii din România, eliminând orice domeniu productiv.
Cele mai mari venituri de tip salarial înregistrate anul trecut în România au fost încasate în bănci, şapte dintre primii 10 cel mai bine plătiţi angajaţi din economie lucrând în instituţii de credit pe poziţii de top management.
Procedura după care bancherii îşi încasează bonsurile anuale în anul următor celui pentru care sunt recompensaţi a provocat în 2009 o distorsiune majoră în ierarhia celor mai mari salarii din România şi în nivelul sumelor totale asimilate salariilor: în plină recesiune şi cu creditarea în declin au fost şefi de bănci cu remuneraţii anuale majorate cu 30-50%, iar bănci întregi din ierarhia celor mai mari jucători din domeniu au raportat creşteri ale cheltuielilor salariale totale de peste 20%.
Potrivit datelor centralizate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), nu mai puţin de cinci bancheri au avut în 2009 câştiguri salariale nete reprezentând echivalentul a peste un milion de euro fiecare, cu toate că anul trecut profiturile băncilor pe care le conduc au înregistrat scăderi de profit cu două cifre după standardele internaţionale de raportare financiară.
Această situaţie apare ca o adevărată sfidare la adresa crizei din economie şi nu este specifică României. În Vest, scandalurile privind politicile de bonusare din bănci s-au ţinut lanţ în ultimii doi ani, pe piaţă circulând informaţii despre manageri de top care au preferat să recurgă la concedieri de personal pentru ca bonsurile conducerii să nu fie afectate.
Culmea este că în acelaşi timp bancherii au cerut diferite forme de sprijin de la bănci centrale şi state şi s-au plâns de scăderea veniturilor, fără să poată însă raporta reduceri ale cheltuie