Plecând de la câteva documente din arhiva CNSAS publicate recent de EVZ, care arată că a refuzat propunerea de a conduce Europa Liberă, Andrei Pleșu a povestit în premieră acest episod din viața sa, precum și despre ședințele Medita ției Transcendentale la care a participat, relația cu anchetatorii comuniști, bursa Humboldt obținută în 1983, odată cu Gabriel Liiceanu, și exilul de la Tescani. Sursa: EVZSursa: ARHIVA PERSONALĂSursa: ARHIVA PERSONALĂSursa: ARHIVA PERSONALĂSursa: ARHIVA PERSONALĂSursa: ARHIVA PERSONALĂ
1 /.
De asemenea, în interviul acordat EVZ, filosoful face o evaluare a celor trei preşedinţi postdecembrişti ai României, cu care a lucrat din funcţiile de ministru al culturii, ministru de externe, respectiv consilier prezidenţial.
În plus, Andrei Pleşu descrie relaţia lui Traian Băsescu cu Securitatea, prin prisma unei raport informativ al acestuia, pe care l-a văzut când făcea parte din Colegiul CNSAS.
EVZ: Domnule Pleşu, în 1983 Securitatea vorbea despre o propunere a conducerii americane a Europei Libere de a deveni directorul postului de radio. A existat cu adevărat propunerea?
Andrei Pleşu: A existat, dar nu în termenii aştia. În 1982-1983, eram la Heidelberg, împreună cu domnul Liiceanu, cu burse Homboldt. Eu căpătasem bursa pentru că se aflase la Fundaţia Humboldt, unde fusesem bursier în 1975, că sunt fără slujbă, că sunt şomer. Au avut generozitatea să-mi ofere o şansă de subzistenţă Mai întîi, nu mi s-a dat paşaport...
S-au făcut însă nişte emisiuni la Europa Liberă în continuarea scandalului Meditaţia Transcendentală şi după aceste emisiuni ofiţerul care mă avea în supraveghere a devenit acomodant şi mi-a zis ceva de genul: "Hai, dom’le, ce atâta tapaj! Vă dăm paşaportul, care-i problema?" Şi a adăugat: "Evident, noi vă dăm paşaportul dar, dacă rămâneţi acolo, noi ăştia care vă dăm aprobarea o
