Voluntarii ecologişti acuză că, în zona Ciudanoviţa-Lişava-Natra, oamenii trăiesc periculos. Autorităţile statului ignoră, de ani de zile, depozitele de deşeuri miniere aferente minelor închise, care aşteaptă în zadar să fie ecologizate.

Doar câteva ONG-uri se preocupă cu adevărat de aceste “bombe ecologice”. Unul dintre ele, Grupul Ecologic de Colaborare Nera, a iniţiat o acţiune de monitorizare alternativă a depozitelor de deşeuri miniere din perimetrul Ciudanoviţa-Lişava-Natra şi din oraşul Anina, concluziile desprinse astăzi de Cornel Popovici Sturza, preşedintele ONG-ului, urmând a fi puse la dispoziţia factorilor direct responsabili de managementul acestor deşeuri. “Voluntarii au protestat împotriva Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Ministerului Economiei, care de aproape 20 de ani administrează închiderea minelor din perimetrul Ciudanoviţa-Lişava-Natra, dar fără mari progrese în ceea ce priveşte ecologizarea haldelor de deşeuri miniere. Apa de ploaie spală haldele şi ajunge în râuri, animalele pasc printre halde şi alimentele din piaţă, cu siguranţă, poartă urmele radioactivităţii. Cel mai grav este că am văzut în gospodăriile oamenilor pietre din astfel de depozite. Măsurat fiind nivelul de radiaţii al unui perete făcut din astfel de material, s-a constat depăşirea de 300 de ori a limitei admise”, susţine Sturza.

Radiaţii ucigaşe

Mircea Goloşie, preşedintele Hobby Club Jules Verne, întăreşte afirmaţiile lui Sturza. “Eu cunosc mai mult de zece programe de ecologizare care s-au derulat aici. Toate sunt de ordinul sutelor de mii de euro. Unde s-au dus aceşti bani e problema. Dacă se pune cineva să-i caute, va fi jale. Se încearcă pierderea urmei banilor. Ar trebui să fie împrejmuită zona cu gard şi puse peste tot semne de radioactivitate”, spune Goloşie.

Achim Ambruş, un fost miner în vârstă de 59 de ani, este doar unul dintre locuitori