- Politic - nr. 640 / 30 Septembrie, 2010 Mai zilele trecute, un alt porumbel negru a zburat din gura prezidentiala. Cel care, la o festivitate de inceput de an scolar, se lauda ca, elev fiind, nu prea se omora cu scoala, ca mai chiulea de la ore si fuma - dar iata ce mai presedinte a ajuns! - ii reprosa ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Daniel Funeriu, ca n-a desfiintat destule scoli din Romania. Mai precis, il tragea de urechi pe cel care deja a lasat fara paine vreo 10.000 de cadre didactice, parasutat si el, direct de la Paris, in jiltul ministerial, fara sa cunoasca, macar cat de cat, problemele invatamantului romanesc, sfatuindu-l sa mai desfiinteze mai multe sute de scoli. Se stie – si inca prea bine! – ca scolile desfiintate pana acum, obligandu-i pe elevi sa faca, zilnic, unii, cinci-zece kilometri, pe jos, pana la cea mai apropiata scoala, au fost, majoritatea, din mediul rural. Or, tot atat de bine se stie ca, azi, scoala de la sat nu este ca aceea de la oras, ca, din decembrie 1989 incoace, nu se mai poate vorbi despre vreo egalitate de sanse in cazul fiilor de tarani. Chiar sa nu fi aflat, inca, domnul presedinte Basescu, amanuntul ca, dupa un sondaj de mai anul trecut, doar 1% dintre copiii de tarani ajung in scolile inalte, adica in facultati? Eu insumi, fiind fiu de tarani, tin sa-i amintesc presedintelui, pentru ca sunt sigur ca nu a citit, versurile lui Adrian Paunescu din poezia "Copiii de tarani”: "Cand tara indreapta, si legi, si-a sa cale,/ Cand sus, in idee, nu-i loc de abuz,/ Mai sunt de-mplinit si la capat de dus/ Dorinti izvorand din nevoi sociale.// Si una e-aceea ca inca la sate/ Nu-i scoala facuta cum e la oras./ Ca fiul taranului, totusi, nu poate/ Intra-n facultati cu acelasi curaj.// ... // Dar una e daca director e tata/ Si alta e daca-i taran de la Vint.// Dar tara sta-n altii intai; si pe urma/ In fiii acestia de di