România s-ar putea confrunta cu o gravă problemă de finanţare în ultimul trimestru, când va trebui să împrumute aproximativ 20 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar şi ratele scadente la datoria publică. Ministerul Finanţelor pare să fi căzut în propria capcană întinsă băncilor de pe piaţa locală, refuzând dobânzile mai mari de 7% cerute de acestea pentru titlurile de stat. Atâta timp cât au putut finanţa deficitul bugetar din banii primiţi de la Fondul Mon

România s-ar putea confrunta cu o gravă problemă de finanţare în ultimul trimestru, când va trebui să împrumute aproximativ 20 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar şi ratele scadente la datoria publică.

Ministerul Finanţelor pare să fi căzut în propria capcană întinsă băncilor de pe piaţa locală, refuzând dobânzile mai mari de 7% cerute de acestea pentru titlurile de stat. Atâta timp cât au putut finanţa deficitul bugetar din banii primiţi de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, însemnând 10 miliarde de lei dintr-un deficit de 18 miliarde de lei în prima jumătate a lui 2010, Finanţele şi-au permis să decline ofertele băncilor. Astfel că, în iunie au împrumutat doar 21% din suma pe care estimaseră că o vor atrage de la acestea. Aceeaşi strategie a fost aplicată şi în lunile următoare, iar din volumul anunţat de 12,6 miliarde de lei, din iulie până pe 20 septembrie, statul a luat de pe piaţa internă mai puţin de jumătate. În acest mod, pe de o parte s-au acumulat arieratele către mediul privat - plăţile întârziate către furnizorii de servicii şi bunuri pentru sectorul public -, iar pe de alta a crescut nevoia de bani pentru acoperirea deficitului bugetar şi a ratelor scadente la datoria publică din ultimul trimestru al anului.

Analiştii economici dezaprobă comportamentul Ministerului Finanţelor, considerând că rigiditatea faţă de ofertele investitorilor nu înseamnă