De teamă să nu devină victimele unei crize similare celei din Grecia, guvernele europene se întrec în adoptarea de măsuri de austeritate, care mai de care mai draconice, pentru a reduce deficitele bugetare şi datoriile publice şi pentru a nu pierde complet încrederea investitorilor.

România nu a urmat exemplul statelor din regiune, care au început să taie cheltuielile, să îngheţe salariile şi pensiile şi să majoreze taxele imediat după ce au încheiat acorduri cu Fondul Monetar Internaţional. Amânarea a costat şi la mai bine de un an de la încheierea acordului cu Fondul, autorităţile de la Bucureşti au fost nevoite să anunţe măsuri mai drastice decât restul statelor din regiune.

În Ungaria salariile bugetarilor au fost îngheţate şi s-a eliminat a 13-a pensie, iar în Letonia, deşi s-au redus salariile angajaţilor din sectorul public cu 25%, pensiile au rămas nemodificate.

Măsurile adoptate de Ungaria şi Letonia au avut deja rezultate. Astfel, în cazul statului baltic, ca urmare a măsurilor impuse, menite să micşoreze cheltuielile bugetare cu echivalentul a 10% din PIB, deficitul bugetar a scăzut de la 12% din PIB în perioada 2007-2008 la 9% anul trecut.

În cazul Ungariei, deficitul bugetar a ajuns la 4% din PIB, fiind una dintre cele mai reduse valori de la nivel european. În cazul Ungariei s-au luat măsuri şi pe partea de fiscalitate, pentru majorarea veniturilor. Astfel, TVA-ul a fost majorat de la 20 la 25%. Noul guvern instalat la Budapesta în luna aprilie intenţionează însă să reducă taxele pentru a anima creşterea economică. Autorităţile denunţă măsurile de austeritate impuse de predecesori. Primul-ministru Viktor Orban spune că nu poate raţionaliza bugetul dacă economia nu a revenit pe creştere. Deficitul bugetar urmează a fi redus în timp.

Nu doar statele est-europene au probleme cu deficitul bugetar şi datoria publică. Spania, Por