Traian Băsescu a ajuns să se teamă în mod serios că mulţimea revoltată, fie că e vorba de pensionari sau de poliţişti, o să rupă poarta la Cotroceni într-una din zilele astea, sub privirile indiferente sau chiar încurajatoare ale jandarmilor. Şi Emil Constantinescu avea frici din astea, că Armata va da o lovitură de stat, că jandarmii se vor da la o parte din calea minerilor şi aşa mai departe. Dar e mai greu de acceptat pentru Băsescu, care nu e integral civil. Băsescu a preferat întotdeauna elementul militar din stat şi l-a răsfăţat. Bună parte din civilii numiţi de el erau, de fapt, ofiţeri acoperiţi. Chiar pe vremea când serviciile erau conduse de alde Timofte şi cei dinaintea lui, făcea cu ei bancuri pe seama presei şi încerca să fie pe bune cu ei. A fost necesară experienţa cu Hayssam ca să se despartă de generalul Botoş, campionul recursurilor în anulare.

A dat sporuri şi grade cu ambele mâini la tot felul de oameni din servicii şi n-a trimis în retragere pe nimeni fără o creştere în grad corespunzătoare unei pensii de acelaşi nivel. De asta Armata, Poliţia, Jandarmeria şi tot restul nu se aşteptau la loviturile pe care le-au primit de la el anul acesta. Există informaţii că a încercat să-i salveze prin exceptare până în ultima clipă. Dar, în contextul reformei pensiilor şi al angajamentelor cu FMI, pur şi simplu nu a putut. Cel mai curajos lucru făcut de Băsescu în acest an e că a anihilat pentru prima dată avantajele conferite acestor categorii, care făceau ca admiterea la Academia de Poliţie să fie printre cele mai solicitate din România. E, de fapt, prima oară în istoria acestor arme şi servicii când dispar aceste privilegii, care au existat şi înainte de război, şi sub comunism şi care erau menite, în principiu, să compenseze anumite dezavantaje ale acestor profesiuni, iar membrii lor îşi văd înşelate aşteptările şi sunt frustraţi corespunzător.