Unu din patru angajaţi din construcţii şi-a pierdut locul de muncă de la începutul crizei, adică peste 100.000 de oameni, în timp ce universităţile scot anual 1.800 de absolvenţi de facultăţi cu specializare în domeniul construcţiilor. Tinerii care visau să fie ingineri în construcţii îşi doresc acum doar să lucreze într-o firmă de profil, acceptând chiar să facă pentru o perioadă şi muncă voluntară. La polul opus sunt însă angajaţii concediaţi din firmele de construcţii, care se duc la cursuri de recalificare, în speranţa că-şi vor găsi de lucru, pentru a putea ieşi din şomaj.
Firmele de construcţii au fost primele care, dacă nu au intrat în faliment, au cerut acordarea de perioade de şomaj tehnic pentru angajaţi sau chiar au început proceduri pentru concedieri colective.
Sectorul construcţiilor a cunoscut creşteri foarte mari în anii anteriori pe fondul boom-ului imobiliar din ultimii 10 ani, iar stagnarea proiectelor rezidenţiale şi de retail a blocat practic activitatea marilor furnizori de materiale de construcţii şi pe cea a distribuitorilor de materiale.
Florin Crişu, 23 de ani, care a absolvit în acest an cursurile Facultăţii de Construcţii, spune că şi-a depus CV-ul la mai multe firme de construcţii prin intermediul site-urilor de recrutare, dar nu a fost sunat de niciun angajator, iar ofertele de lucru în domeniu sunt destul de puţine.
"De o lună îmi caut de lucru, dar am colegi care încearcă să-şi găsească un loc de muncă din primăvară. Am două opţiuni: fie mă angajez ca proiectant la birou, fie pe şantier. Pentru un student fără experienţă, salariul oferit este între 1.000 şi 1.500 de lei. Mie mi-ar conveni şi 1.000 de lei, aş accepta să lucrez şi fără bani o lună sau două", spune Florin.
El spune că şi profesorii le-au spus la cursuri că este foarte greu să te angajezi în firmele de construcţii, că materialele de cons
