"Asa e-n capitalism", era constatarea lui Traian Basescu in momentul cand i-a indemnat pe profesori sa-si ia al doilea job. Am fost cam derutati, pentru ca nu asta e imaginea noastra despre societatea de consum capitalista.
Cand a rostit in Parlament, printre multe cuvinte goale, concluzia " ...asta e drumul pe care trebuie sa-l urmam", am prins curaj. Un elan estompat, insa, repede. Completarea a fost fara orizont si iluzorie: " ..drumul Europei Unite...". Aceasta sa fie calea pe care ne-am angajat s-o parcurgem in 2007?
Barometrul statistic, Eurostat, ne plaseaza constant la coada Europei. Cea ce ne arata acest barometru sunt cifre, ele constituie realitatea si nu au forma de vorbe gaunoase rostite amenintator. Adevarul dureros este ca lumea buna a Europei s-a indepartat de Romania.
In lipsa unor semnale certe din partea fratilor europeni, am aderat involuntar la "Lumea lui Traian Basescu". Universul unui presedinte care ne tine captivi in mrejele sale, pentru ca simtul nostru de solidaritate se declanseaza doar atunci cand suntem afectati personal.
Strigam, ne agitam in fata televizorului si privim mirati de la ferestre catre multimea adunata in strada. Puhoiul de oameni isi revendica dreptul la o viata normala, satul de abuzurile nesfarsite al statului. Draperia ne ofera acel paravan pe care nu putem sa-l trecem, decat dupa ce vom vedea cum sta treba cu pretul la gigacalorie. Pana atunci iluzia inca mai dainuie.
"Lumea lui Traian Basescu", insa, continua sa prinda contur, in jurul nostru al celor care ne ascundem dupa draperiile de la geam. Scara valorica a acestei lumi basesciene este total bulversata. Ospatarii ajung ministri, iar relatia politica se bazeaza pe cumetrii. Cumetrii care isi cer tainul, la un moment dat, altfel Aradul nu-l mai aplauda pe ministrul Educatiei la inceput de an scolar.