N-are stare. Aflat întotdeauna în deplinătatea conştiinţei naţionale, îl furnică tot timpul talentul de a face lucruri nefăcute. George Bernard Shaw spunea că "patriotismul este convingerea că ţara ta este superioară celorlalte, din cauză că tu te-ai născut acolo". În acest sens Tudor Gheorghe suferă de patriotism cronic! Nu renunţă să ne pregătească lecţii de omenie, istorie şi educaţie civică. "Aoleu, să nu se sperie pămpălăii! Dau din nou o lecţie de istorie cu spectacolul «Cavalerii felinarelor târzii»... De-aia nu sunt eu în show-biz, ci în cultură. La 12 octombrie, la Sala Palatului, de la ora 19:00, dau de ştire Guvernului României, Parlamentului şi Preşedenţiei că instituţia de Cultură care sunt funcţionează la parametri normali!"

"Cavalerii felinarelor târzii" încheie elegant periplul lui Tudor Gheorghe prin perioada interbelică, perioadă care nu încetează să-l fascineze: "Acest spectacol ilustrează poate cel mai bine dintre toate că era foarte bine orânduită societatea română în acea vreme. Exista o clasă de mijloc care mergea la restaurant, mânca fripturi, bea şpriţuri... Oamenii erau fericiţi cu familiile şi prietenii lor, se distrau, vorbeau tare şi ascultau Zavaidoc. Exista elita, lumea rafinată a Micului Paris de altădată... Cuconetul se ducea în restaurantele de lux, cu domnii îmbrăcaţi în smoking şi cu papioane la gât, cu părul lins şi dat cu briantină şi ascultau Moscopol".

Cu multă muncă şi pricepere, maestrul a reuşit să îmbine cele două lumi, fără să se ferească să scoată la lumină piesele interpretate de Jean Moscopol în exil. "El a plecat în America şi de acolo a lansat, pe undele postului de radio «Vocea Americii», o seamă de cupleţele foarte acide pentru acea perioadă a anilor ‘50 şi..., la adresa Republicii Populare Române. Această generaţie nu are habar de ce se întâmpla atunci. Sunt termeni pe care nu-i cunosc. De pi