Sesiunea de toamnă a admiterii la master a strâns zeci de mii se candidaţi în toată ţara. Iar cei mai mulţi absolvenţi de studii superioare au aplicat la master fie din cauza crizei economice care a crescut pretenţiile angajatorilor, fie pentru că unii sunt în imposibilitatea găsirii un loc de muncă.

În România, 200.000 de absolvenţi îşi caută în fiecare an un loc de muncă. Datele unui recent studiu Eurostat arată că numai în 2008, numărul absolvenţilor a fost de 24.000 în cazul Facultăţilor de Drept, 4.400 la Arte, peste 6.000 au terminat Jurnalismul şi Comunicarea, 5.000 au terminat Matematica şi Statistica. Dar, până la noi oferte de angajare pe piaţa locurilor de muncă, tinerii aleg să se înscrie la master.

„M-am înscris la master pentru a mai amâna puţin momentul angajării” declară Raluca, 22 de ani, masterandă în Bucureşti. O altă absolventă, Andreea, a ales un astfel de program nu atât din dorinţa de a îşi continua studiile, cât pentru a primi în continuare ajutor financiar de la părinţi şi pentru a beneficia de reducerile de transport până când îşi va găsi un loc de muncă.

Absolvenţii: una au învăţat, alta lucrează

Maria, absolventă a Facultăţii de Jurnalism din Bucureşti s-a înscris la un master de aprofundare în relaţii publice. ”Cu sistemul Bologna, trei ani nu sunt suficienţi pentru anumite joburi, în multinaţionale, de exemplu. Am vrut să mă asigur, că indiferent de cum se va schimba legislaţia şi de condiţiile care vor apărea, voi fi în regulă la momentul acela”, a spus tânăra, completând că masterul nu îi condiţionează avansarea sau păstrarea slujbei actuale.

Totuşi, un studiu realizat recent de Catalyst Solutions în colaborare cu Daedalus, arată faptul că doar jumătate dintre tinerii absolvenţi cu studii superioare lucrează în domeniile în care s-au specializat. Astfel, unii absolvenţi au ales joburi în alte domenii în defavoa