Sănătatea din România este cu un picior în groapă, tabloul alcătuit în ultima perioadă fiind de-a dreptul înfiorător. Este strigător la cer ce se întâmplă, în prezent, în spitalele noastre. Bolnavii au ajuns să-şi blesteme zilele că s-au îmbolnăvit. Pentru că nu există nicio alternativă sau, dacă există, acestea sunt adevărate rarităţi, ei sunt nevoiţi să-şi cumpere de la banalul Algocalmin şi până la materiale sanitare, dar şi unele ustensile pentru medici. În caz contrar, nu au ce căuta în sălile de operaţii. Managerii de spitale caută în zadar soluţii, sumele alocate de casele de asigurări de sănătate abia dacă ajung pentru o parte din lefurile personalului angajat, aşa că, pe alocuri, s-a impus şi o disponibilizare. Medicii care tratează bolnavii aflaţi pe paturile de spitale sunt, la rândul lor, disperaţi, întrucât nu pot lăsa oamenii să moară cu zile, în lipsa tratamentelor. „Trebuie să respectăm jurământul lui Hipocrate, trebuie să respectăm bolnavii", mai are puterea să declare un medic constănţean. Pare greu de imaginat, însă conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa nu renunţă la „lupta" cu actualul sistem, sub finanţarea Boc V, 2010 fiind considerat cel mai greu an de până acum pentru Sănătatea din România. Se fac fel şi fel de artificii pentru ca bolnavii care ajung pe patul SCJU să fie salvaţi, să nu fie lăsaţi să moară cu zile. Este adevărat că nu mai constituie o noutate pentru nimeni faptul că dulapurile pentru medicamente din dintre secţii şi clinici sunt goale, dar şi că materialele sanitare sunt pe cale de dispariţie. Este bine de ştiut că reprezentanţii conducerii SCJU nu stau cu mâinile în buzunare şi caută fel şi fel de soluţii pentru a veni în sprijinul pacientului, chiar dacă, în unele situaţii, sunt la marginea legii.

SE DECONTEAZĂ DOAR O TREIME. Pe răspunderea sa, managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână, s-a angajat să