Curtea Constituţională (CCR) a amânat cu o săptămână verdictul privind legea unitară a pensiilor, în urma sesizărilor de neconstituţionalitate depuse de PNL şi PSD - ridicând şi mai mult temperatura în jurul celei mai controversate legi trecute de Parlament în această legislatură.
Dincolo de aspectele vizibile - precum o ipotetică fraudare a votului la trecerea legii de Camera Deputaţilor sau de nemulţumirile sindicatelor faţă de creşterea vârstei de pensionare, pentru toţi, la 65 de ani - sunt aspecte în lege care au o relevanţă extrem de importantă pentru viitorii pensionari.
Primul dintre aspecte, puţin discutat, este că viitoarele pensii nu vor mai fi legate de salariul mediu brut, cel pe baza căruia era stabilit punctul de pensie şi care, crescând, ridica cu el şi nivelul pensiilor.
Legea stabileşte punctul de pensie la 732,8 lei şi, în baza acestuia, vor fi făcute toate calculele viitoare. Într-o primă etapă, pensiile vor fi indexate 100% cu inflaţia şi 50% cu valoarea reală a creşterii câştigului salarial mediu. După 2020, valoarea câştigului salarial adăugat la pensie va scădea la 45%, pentru ca din 2030 să dispară.
"Acest lucru va face ca, în viitor, deficitul bugetului de pensii să se învârtă undeva între -0,5% şi Ă1%, făcând sistemul sustenabil", spune Mihai Şeitan, fost ministru al muncii în vremea în care legea a trecut etapele parlamentare. Deficitul bugetului de pensii este evaluat anul acesta la 2,5 mil. euro, iar în 2011 la aproape 4 mld. euro.
Nu toată lumea este de acord cu punctul de vedere al lui Şeitan. Victor Paul Dobre (PNL), şeful Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor, nu contestă necesitatea reformei sistemului, dar are obiecţii. Potrivit lui Dobre, ideea ca pensiile să fie indexate doar în funcţie de inflaţie va conduce la situaţia de la începutul anilor '90, când o reglementare similară a făcut ca nivelul p
