si citata de Science Daily au fost inclusi 366 de copii diagnosticati cu ADHD si 1047 copii sanatosi, cu varste cuprinse intre 5 si 17 ani.

Citeste tot articolul si comenteaza pe MedLive.ro. In cazul celor 366 de copii cu ADHD inclusi in studiu, probabilitatea ca ei sa aiba mici segmente de ADN duplicate sau lipsa este mai mare comparativ cu restul copiilor. Analiza esantioanelor de ADN ce demonstreaza aceasta legatura directa se limiteaza la 16% din subiectii cu ADHD, insa cercetatorii sustin ca este foarte posibil ca restul sa aiba alte variante genetice care nu au fost inca identificate. Din aceeasi categorie - a necunoscutelor -, cercetatorii spun ca nu au descoperit o gena unica responsabila pentru aceasta tulburare. Conditiile de mediu sunt si ele parte a tabloului dezvoltarii ADHD, desi nu se stie actualmente care sunt respectivele conditii de mediu. Markerii ADN specifici descoperiti in cadrul studiului s-ar situa in aceeasi arie cerebrala cu variantele genetice asociate cu autismul si schizofrenia.

Controversele ADHD

Controversele pe marginea diagnosticarii copiilor cu ADHD sunt cunoscute. Initial, "biblia" psihiatrilor americani DSM - Manualul de Diagnostic si Statistici ale Bolilor Psihice Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders - reunea sub aceeasi umbrela copiii cu simptome ca cele considerate acum de hiperactivitate sub diagnosticul de ”leziuni cerebrale minore”. Cand cercetatorii au recunoscut ca nu aveau dovezi ale acestor leziuni, eticheta s-a schimbat in ”disfuncție cerebrala minora”. Aceasta s-a transformat apoi in ”reacție hiperkinetica”, ulterior in ”sindromul deficitului de atentie cu (sau fara) hiperactivitate”, si in final ”sindromul deficitului de atenție si al hiperactivitatii”. ”Ceea ce este diagnosticat de un medic ca hiperactivitate poate fi considerat tulburare emotionala sau sindromul copilului rasf