Niciuna dintre credintele si superstitiile afro-americanilor nu poate fi mai relevanta sau mai acceptata de alte culturi decat puterea de vindecare a mierii de albine si "puterile magice ale albinei", micuta Apis meliphera.
Mierea e un lichid vascos, produs de albine, prin extragerea esentelor din nectar si polen, fiind un amestec foarte complex.
Mierea contine fructoza, glucoza, acizi organici, vitamine, minerale, apa si pigmenti vegetali, depinzand de provenienta ei.
Observatii facute de-a lungul generatiilor, inca de cand traiau ca oameni liberi in Africa natala, i-au convins pe samanii lor ca albina are "puteri magice": mierea nu se strica niciodata. Se poate cristaliza, dar nu se strica.
Adevarul e ca albinele cultiva o anumita tehnica prin care mierea primeste caracteristici antibiotice. E vorba de unul dintre cei mai buni conservanti de alimente, "inventat" de
albine: sulfaminolul. De asemenea, previne infestarea mierii de albine cu ciuperci si bacterii din familia drojdiei de bere.
Aproape totul despre albine si mierea de albine (I)
Vindecatorii din comunitatile afro-americane folosesc puterea data de Dumnezeu albinelor pentru a vindeca o gama variata de maladii, de la anemie la zoonoze (boli transmise de la animale).
Copiii nou-nascuti, debili, cu mame fara lapte sunt pusi la o dieta de miere cu lapte si amidon din porumb. Zaharul si restul nutrientilor din miere sunt suficienti sa le asigure o crestere rapida pana ajung sa manance legume pasate. Din moment ce mierea are proprietatea de a retine apa, cand se amesteca in aluatul de facut paine, o va tine proaspata pentru multa vreme. De asemenea, poate prelungi supravietuirea vitaminelor din grupul B.
Mierea de albine are diverse caracteristici, depinzand de flora de provenienta. In acest domeniu, "omul vindec
