Au trecut 38 de ani de la dispariţia Privighetorii cântecului popular românesc, Maria Lătăreţu. În amintirea sa, sâmbătă, la Cimitirul Sfânta Vineri, de pe Calea Griviţei din Bucureşti, va fi dezvelită o troiţă din marmură.
La 7 noiembrie 1911 se năştea la Bălceşti-Gorj, pe Valea Gilortului, în familia lui Ion Borcan, cea care avea să încânte o Românie întreagă cu vocea sa fenomenală: Maria Lătăreţu. Maria Lătăreţu a avut un repertoriu de peste 1.000 de cântece interpretate, incluzându-le şi pe cele create sau culese.
Puterea sa creatoare a fost fără margini. Printre preţioasele creaţii de referinţă este şi testamentul său muzical: „Vă las cântecele mele“. Avea să moară fulgerător la 27 septembrie 1972.
Au trecut 38 de ani de la dispariţia Privighetorii cântecului popular românesc, Maria Lătăreţu. În amintirea sa, sâmbătă, la Cimitirul Sfânta Vineri, de pe Calea Griviţei din Bucureşti, va fi dezvelită o troiţă din marmură.
La 7 noiembrie 1911 se năştea la Bălceşti-Gorj, pe Valea Gilortului, în familia lui Ion Borcan, cea care avea să încânte o Românie întreagă cu vocea sa fenomenală: Maria Lătăreţu. Maria Lătăreţu a avut un repertoriu de peste 1.000 de cântece interpretate, incluzându-le şi pe cele create sau culese.
Puterea sa creatoare a fost fără margini. Printre preţioasele creaţii de referinţă este şi testamentul său muzical: „Vă las cântecele mele“. Avea să moară fulgerător la 27 septembrie 1972.
