Ţările din zona euro cu deficit bugetar mai mare de 3% din PIB sau datorie publică de peste 60% vor plăti penalităţi de 0,2% din PIB. Pentru statele noneuro se pregăteşte tăierea unei părţi din fondurile europene.

Potrivit propunerilor prezentate ieri de Comisia Europeană (CE), statele UE vor fi nevoite să respecte o politică bugetară mult mai riguroasă, în caz contrar riscând să fie sancţionate aproape automat de către Bruxelles fără a mai putea utiliza pârghii politico-diplomatice prin care să câştige clemenţă şi să evite sancţiunile pecuniare. Amenzile pentru guvernele naţionale care, prin politicile bugetare naţionale, ameninţau stabilitatea uniunii monetare existau şi până la izbucnirea crizei economice şi agravării ei în Grecia, fiind stabilite prin textul Pactului de Stabilitate Monetară inclus în Tratatul UE, semnat la Maastricht în 1992. Cu toate acestea, amenzile nu au ajuns niciodată să fie aplicate pentru că sancţionarea pecuniară era în fapt o decizie politică a consiliului miniştrilor de Finanţe, unde statele mari, dar nu numai ele, au reuşit de fiecare dată să scape de amenzi prin înţelegeri politico-diplomatice de culise.

În cazul în care propunerile formulate ieri de CE vor fi acceptate de statele membre şi de Parlamentul European, statele zonei euro care încalcă limitele din Pactul de stabilitate (3% deficit, 60% datorie publică) vor fi obligate să depună o garanţie de 0,2% din PIB. Dacă guvernul naţional pus pe cheltuieli publice excesive nu se opreşte, cele 0,2% din PIB vor fi reţinute ca amendă. Potrivit AFP, Buxelles-ul a formulat mai clar şi ceea ce înseamnă „un ritm satisfăcător" de reducere a datoriei publice - statul cu peste 60% va trebui să reducă anual cu 5% diferenţa dintre datoria publică înregistrată şi limita prevăzută de Pactul de Stabilitate. Pentru ţările UE care nu au adopat moneda unică, CE nu a formulat încă sancţ