Lumea modernă s-a obişnuit cu epidemiile gripale şi eronat se desconsideră gravitatea acestei boli. Din timp în timp, există perioade în care imunitatea scade, iar virusul gripal devine mai agresiv, epidemiile luând aspect pandemic (de exemplu, prin „celebra“ gripă spaniolă, de la începutul secolului trecut, se estimează că s-ar fi produs cca 25 de milioane de decese). Deşi astăzi o considerăm o afecţiune banală, gripa a fost adesea o afecţiune fatală pentru specia umană. Boala gripală are diverse forme de manifestare, ca intensitate, evoluţie şi complicaţii. Nu întotdeauna există concordanţă între intensitatea simptomelor gripale şi cea a complicaţiilor. Există forme fruste de gripă care se pot complica în mod dramatic. (...)

Dar, menţionăm că, de cele mai multe ori, evoluţia gripală este de intensitate medie sau uşoară. O altă observaţie este că nu întotdeauna se poate preciza debutul clinic real al unei complicaţii în cadrul gripei, anumite manifestări fiind estompate. Mai mult chiar, după una-două săptămâni de la debutul gripal, poate apărea brusc o complicaţie pe care de cele mai multe ori nu o legăm de manifestările gripale. Publicitate Una din posibilele complicaţii precoce ale gripei poate fi şi nevrita de cohlear. La cât de frecventă este afectarea gripală a unei populaţii, complicaţia nevritică constituie o excepţie, de aceea este şi foarte puţin cunoscută. Complicaţia nevritică poate apărea în timpul episodului gripal (forma paragripală) sau la două-trei săptămâni după (forma metagripală). Diagnosticul de nevrită gripală de cohlear este pus a posteriori, pentru că de obicei îmbracă forma metagripală. Starea generală proastă (malaise) face ca pacientul să nu lege direct afectarea cohleară şi gripa, de cele mai multe ori. În cadrul nevritelor de cohlear, s-au descris forma urliană, forma varicelică şi forma rujeolică. Mai există şi forma