Duminică, 3 octombrie, au loc alegeri generale în Bosnia, urmărite cu mare atenţie de Uniunea Europeană. Observatorii se întreabă dacă această ţară va reuşi să iasă din paralizia în care o menţine retorica naţionalistă, pentru a-şi putea lansa reformele de natură să o apropie de Europa. O analiză semnată de Matei Vişniec.
Duminică, 3 octombrie, au loc alegeri generale în Bosnia, urmărite cu mare atenţie de Uniunea Europeană. Observatorii se întreabă dacă această ţară va reuşi să iasă din paralizia în care o menţine retorica naţionalistă, pentru a-şi putea lansa reformele de natură să o apropie de Europa. O analiză semnată de Matei Vişniec (audio).
Au trecut 15 ani de când s-a încheiat războiul din această ţară, dar animozităţile dintre comunităţile bosniace nu s-au stins. S-ar spune că războiul s-a mutat pe alt plan, al discursurilor naţionaliste, al intimidărilor verbale, al acuzaţiilor reciproce, al resentimentelor.
Există voci în această ţară, care spun că după modelul fostei Cehoslovacii, sârbii, musulmanii şi croaţii ar trebui să se separe, să divorţeze, deci, prin consimţământ reciproc. Că tot e la modă fenomenul în Europa : în Belgia, walonii şi flamanzii par să dorească acelaşi lucru; în Spania, catalanii şi bascii visează şi ei să se separe de ţara mamă.
În ciuda faptului că Uniunea Europeană le-a promis, într-un fel, bosniacilor, că problemele lor vor putea fi rezolvate odată cu integrarea, dacă reuşesc să lanseze reformele necesare, Bosnia este de fapt o ţară blocată. Cine o blochează nu este greu de observat: sunt naţionaliştii celor trei comunităţi, care au fost şi învingătorii alegerilor din 2006.
Există vreo speranţă de schimbare astăzi? Greu de spus, dar există totuşi câteva voci, care se exprimă în direcţia cea bună. Sunt vocile intelectualilor bosniaci, exasperaţi de paralizia ţării lor şi de discursul naţionalist. Ei a
