Născut ortodox, dar convertit la catolicism, Monseniorul s-a stins, la vârsta de 80 de ani, în închisoarea din Jilava. Reprezentanţii Bisericii Catolice au demarat procedurile de beatificare a acestuia.
În apropiere de Statuia Aviatorilor din Bucureşti, în vecinătatea Spitalului Parhon, se află micuţa Piaţă Monseniorul Vladimir Ghika. Străjuită de Biserica Sacre Coeur şi nod al stăzilor cu nume de mari capitale, piaţeta stă mărturie a recunoaşterii valorii descendentului Ghiculeştilor, pe care, acum, Biserica Catolică se străduieşte să îl ridice la rang de Fericit şi, apoi, Sfânt.
Un proces care ar putea dura un an sau 300 de ani
Demersul Bisericii Catolice de a-l beatifica pe Vladimir Ghika nu este unul recent. Reprezentanţii acesteia au adunat, de-a lungul anilor, mărturii ale persoanelor care l-au cunoscut, dar şi documente care să ateste meritele de bun creştin, dar mai ales martir ale acestuia.
"Sunt sigur astăzi de monseniorul Ghika ca martir", este mărturia Înaltpreasfinţitului Ioan Robu, Arhiepiscop romano-catolic de Bucureşti, exprimată în cadrul colocviului "Vladimir Ghika - Dosar de existenţă", care a avut loc la Institutul Cultural Român.
Etapele unui astfel de proces pot să dureze de la cinci ani până la 300 de ani, aşa cum ne-a explicat părintele Iacob Ieronim, purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti. Poate trece un an sau, la fel de bine, pot trece 5 ani, 10 ani, 100 de ani ori mai mult.
Pe urmele Sfântului Pavel
"Este un martir, dar nu am puterea să declar aceasta. Trebuie ca Roma să declare martiriul Monseniorului Ghika. Procesul canonic este în curs", ne-a spus Înaltpreasfinţitul Ioan Robu. Născut la Constantinopol, în ziua de Crăciun a anului 1873, şi botezat ortodox, Vladimir Ghika şi-a croit existenţa prin protestantism către catolicism. @
