De doi ani, de când criza zguduie lumea, România o duce bine. Pe hârtie. De la promisiunea făcută de autorităţi că ţara noastră o să fie ocolită de criză până la imboldul dat românilor de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu de a cumpăra apartamente ieftine în SUA, România a dus-o bine. De la predicţiile bugetare unde pixul ministrului de Finanţe Gheorghe Pogea vedea o creştere de 2,5% anul trecut până la scăderea de 7,2% ce a avut loc în realitate.
Şi continuă în acelaşi ritm, cu duduitul în surdină susurând la urechile autorităţilor.
Predicţia pe anul acesta a fost şi ea ajustată. Dacă ochelarii autorităţilor vedeau la începutul anului o creştere de 1,3%, pe parcurs pretenţiile au scăzut. Mai întâi, FMI a dus estimarea la un mic plus de 0,5%. Acum, în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), autorităţile de la Bucureşti deja se resemnează cu o scădere economică de 2%. Dar ce mai contează, când deja mugurii recuperării economice se văd deja, nu-i aşaĂ Pentru că în 2011 tot aceeaşi scrisoare de intenţie prezintă o creştere economică de 1,5%-2% pentru ţara noastră.
Dar nu toţi văd perspectivele la fel. România va avea o scădere economică de 3% în acest an şi de 1% în 2011, potrivit raportului trimestrial „Eurozone Forecast - Autumn 2010", întocmit de Ernst & Young şi Oxford Economics. Studiul este în totală contradicţie cu predicţiile făcute de autorităţile de la Bucureşti, dar şi faţă de cele ale FMI.
Revenirea economică se va datora intensificării investiţiilor şi consumului, însă riscurile pe termen scurt rămân sporite semnificativ, potrivit raportului. Ba, mai mult, Ernst & Young şi Oxford Economics consideră că România nu ar putea înregistra un deficit bugetar de 3% din PIB până în 2015, ca urmare a incertitudinilor politice şi a profilului de creştere economică mai slabă decât cea
