Sub egida Academiei de stiinţe Medicale (AsM), a Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină (FEAM), a Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, la începutul acestei luni a fost organizată, în Capitală, prima ediţie a „Zilelor Creierului“ (Romanian Medical Academy Brain Days), coordonată de dnii acad. Laurenţiu M. Popescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale a Academiei Române, preşedintele AsM şi vicepreşedintele FEAM, şi prof. dr. Dafin F. Mureşanu, preşedintele SSNN şi prodecan al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. În grupajul următor, prezentăm subiectele dezbătute la această reuniune şi o declaraţie în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“. (...)

Temele reuniunii au fost: • Demenţa • Neuroreabilitarea • Traumatismele sistemului nervos central, protecţie şi plasticitate.

In conferinţa de deschidere, dl prof. dr. Dafin F. Mureşanu a discutat despre Modificarea abordării conceptelor şi a designului studiilor clinice pentru protecţia şi recuperarea creierului: „Tradiţional, efectele leziunilor cerebrale sunt considerate o sumă liniară de evenimente independente (excitotoxicitate, inflamaţie, apoptosis-like, stres oxidativ), generând căile cascadelor patologice (ischemică, traumatică, neurodegenerativă). Această abordare a determinat o înţelegere detaliată a modificărilor moleculare în creierul postlezional, dar are lacune, ducând la eşecul neuroprotecţiei. Ideea că sistemul este suma liniară a părţilor sale componente este numită superpoziţie, iar conceptul asociat – reducţionism. Eşecul neuroprotecţiei clinice, al terapiei de recuperare, în multe boli cronice este măsura eşecului abordării reducţioniste a problemei. Este necesară deci o altă abordare – bazată pe teoria