Viticultorii autohtoni ar putea vinde mai bine în străinătate, dacă ar lucra mai mult la imaginea produselor lor şi ar învăţa să se muleze pe aşteptările cumpărătorilor de peste hotare. Nu suntem la coadă chiar în toate clasamentele europene. În ultimii ani, România se luptă cu Portugalia pentru locul cinci pe continent la capitolul vin. În 2009, de pildă, portughezii au produs 5,6 milioane de hectolitri, iar noi 5,37 milioane. Nu la fel de asemănătoare sunt cifrele
Viticultorii autohtoni ar putea vinde mai bine în străinătate, dacă ar lucra mai mult la imaginea produselor lor şi ar învăţa să se muleze pe aşteptările cumpărătorilor de peste hotare.
Nu suntem la coadă chiar în toate clasamentele europene. În ultimii ani, România se luptă cu Portugalia pentru locul cinci pe continent la capitolul vin. În 2009, de pildă, portughezii au produs 5,6 milioane de hectolitri, iar noi 5,37 milioane. Nu la fel de asemănătoare sunt cifrele când vine vorba de exporturi. Dacă viticultorii portughezi vând peste hotare cam cinci milioane de hectolitri anual (80%-90% din producţie), românii reuşesc, în ultima vreme, să comercializeze în afara ţării doar între 100.000 şi 150.000 de hectolitri (cam de trei ori mai puţin decât în perioada 2001-2003).
„Sunt state, ca Ungaria, Bulgaria sau Moldova, unde suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie sunt mai mici decât la noi, dar care exportă mai mult“, spune Ioan Ştefan, director executiv al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV). Explicaţia acestui aparent paradox este complexă. „Printre altele, la noi a avut loc naţionalizarea viilor, apoi retrocedarea lor, dar fără tehnica necesară. Apoi, mai există încă suprafeţe cultivate cu soiuri hibrid, în ciuda programelor de reconversie“, spune Ion Puşcă, proprietarul firmei „Casa Vinului - Dr. Puşcă“. În opinia altora, imaginea României este principala vin
