Deşi Braşovul era una din regiunile în care erau cultivate cu precădere culturi rezistente la frig şi umezeală, cum sunt cartoful şi sfecla de zahăr, din cauza încălzirii climatice şi a lipsei de forţă de muncă, fermierii s-au reorientat în ultimii ani spre producţia de porumb şi rapiţă. Culturile sunt mecanizate 100%, iar rapiţa şi porumbul s-au adaptat foarte bine la solul şi condiţiile meteo de aici

Ioan Benea este preşedintele Federaţiei Naţionale a Cultivatorilor de Cartofi din România şi are în exploatare peste 700 de hectare de teren în zona Hărmanului. În ultimii 3-4 ani, fermierul spune că structura culturilor s-a modificat. Din cauza schimbărilor climatice şi a lipsei forţei de muncă fermierul a renunţat de tot la culturile de orzoaică de primăvară şi sfeclă de zahăr şi a redus simţitor culturile de cartofi. În schimb a început să cultive rapiţă şi porumb. „Am cumpărat sămânţa din import şi am plantat, numai în 2010, 160 de hectare de rapiţă şi încă 190 de hectare cu porumb. Profitul este cu siguranţă cu mult mai mare decât dacă aş fi păstrat aceleaşi suprafeţe cu sfeclă de zahăr şi cartof, pentru care nu mai primeam nici subvenţii şi era şi tot mai greu să găsesc piaţă de desfacere. Culturile sunt mecanizate 100%, iar rapiţa şi porumbul s-au adaptat foarte bine la solul şi condiţiile meteo de aici”, a declarat Ioan Benea. Nu este însă singurul fermier care a fost nevoit să se adapteze. La nivelul întregului judeţ tot mai mulţi cultivatori se reprofilează pe culturi „netradiţionale”.

Producţii de cartofi cu 7-8 tone la hectar mai mici faţă de anul trecut

Faptul că producătorii din Braşov se orientează din ce în ce mai mult spre culturile de porumb boabe şi rapiţă este confirmat şi de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Braşov. Potrivit lui Călin Achim, director al DADR, până acum, circa 60