Andreea a lucrat într-o bancă, la un mall şi ca baby sitter, dar pune mai presus dreagostea faţă de copii, fiind de părere că fiecare dascăl trebuie să aibă sufletul mereu tânăr.

Andreea este o tânără învăţătoare ce profesează la Şcoala Generală Nr. 5 din Râmnicu Vâlcea. „Deşi am terminat Liceul Pedagogic nu pot să spun că am profesat foarte mult, cu toate că este meseria pe care mi-am ales-o din dragoste pentru copii", îşi începe tânăra, povestea vieţii. Provenind dintr-o familie de cadre didactice, cu mama educatoare şi tatăl învăţător, Andreea şi-a dorit încă de copil, să poată ajunge şi ea tot dascăl. „Am crescut înconjurată de cadre didactice, pentru că pe la noi veneau în vizită colegii mamei sau a tatei şi nu se discuta decât despre copii, şcoală, metode de predare sau materiale didactice. Aşa că toate acestea m-au făcut să îmi doresc să muncesc alături de copii şi pentru copii", spune Andreea Andreescu. Tânăra afirmă că dacă ar avea mai mulţi bani, ar vrea să îşi înfiinţeze propria şcoală. „Acesta este visul meu cel mai mare, să am propria şcoală, unde copiii să aibă posobilitatea să înveţe în condiţii decente, după metode noi şi ajutaţi de cadre didactice bine pregătite şi motivate pentru ceea ce fac", afirmă tânăra.

Copiii, alinarea sufletului

Andreea este învăţătoare la clasa I şi spune că nu este tocmai cel mai uşor început de an şcolar. „Copiii încă nu conştientizează că nu mai sunt la grădiniţă, ci la şcoală şi că acum au alte responsabilităţi. Ca să îi provoc, dar şi să le captez atenţia şi să îi fac mai receptivi, le propun diferite concursuri şi le ofer tot felul de recompense", dezvăluie învăţătoarea. Deşi de-a lungul timpului, tânăra a mai avut şi alte job-uri, lucrând într-o bancă, la un mall sau ca baby sitter, spune că satisfacţia personală pe care ţi-o oferă munca la catedră, nu se poate compara cu nicio altă meseri