Anunţat ca dramă gotică de autoarea sa, Julie Delpy, încă de acum câţiva ani, "The Countess" funcţionează cel mai bine în termenii unei comedii negre de actualitate, deşi are acţiunea plasată în secolele XVI - XVII. Mitul celor 400 de fecioare ucise de contesa speriată de bătrâneţe, chiar justificat de amorul pentru un bărbat mai tânăr, pare să servească mai bine ironizării miturilor moderne, de genul femeia e egala bărbatului, frumuseţe egal tinereţe sau cosmetica îţi face tenul de copil.
Acum câţiva ani, mai exact în 2004, după ce jucase alături de Ethan Hawke în "Before Sunset" (film la al cărui scenariu contribuise), Julie Delpy îşi anunţa în interviuri intenţia de a scrie şi regiza un film despre contesa maghiară Erszebet Bathory, rămasă în istorie pentru că ar fi ucis, după unii, 400 de fecioare, folosindu-se de sângele lor ca să-şi păstreze tinereţea.
De fapt, documentarea şi căutarea de parteneri pentru producţie au făcut-o pe actriţa franco-americană să accepte în acel an invitaţia lansată de Festivalul Transilvania şi să vină la Cluj-Napoca. Până la urmă, ea a făcut filmul ca o coproducţie franco-germană fără nicio legătură cu România decât prin faptul că a distribuit-o pe Anamaria Marinca în al patrulea rol important al filmului, cel al vrăjitoarei şi iubitei contesei Bathory, Anna Darvulia, şi poate şi prin aceea că servitoarele contesei poartă ii româneşti. Premiera mondială a filmului a avut loc în cadrul Festivalului de la Berlin, în 2009.
Demersul lui Julie Delpy pleacă de la presupunerea nesigură că Erszebet Bathory poate nu a ucis acele sute de fecioare, aşa cum spune istoria. Acest lucru e enunţat la final, prin vocea din off a marelui amor al contesei, István Thurzó (Daniel Bruhl), deşi până atunci văzusem fecioare înţepate în mâini la ordinul contesei, cu gâtul tăiat sau stoarse de sânge şi aruncate în pădure. În
