Declasificarea unor documente din arhivele guvernului poate prilejui o privire intr-un trecut plin de lucruri ascunse sau tinute secret, din motive care nu mai sunt relevante.
Cercetand istoria accidentelor nucleare din Uniunea Sovietica, nu poti sa nu fii uimit de gradul inferior in care se proiectau parametri de siguranta pentru personal. E asta o alta dovada a modului de gandire a conducerii comuniste?
Am incercat sa pun intr-o ordine cronologica unele datele culese de mine. Exista indicatii ca in Uniunea Sovietica, intre anii 1947 si 1956, au fost multe accidente cu mari pierderi de viata si evacuari masive ale populatiei din jurul localitatilor in care s-au intamplat, insa fiind la est de muntii Urali, in zone in care nici macar cetatenii sovietici nu se puteau deplasa, autoritatile comuniste au reusit sa tina aceste accidente in total secret.
Persoanele in cunostiinta de cauza sunt, probabil, moarte de mult, iar datele specifice n-au ajuns niciodata in vest.
Primul accident nuclear sovietic, care poate fi coroborat cu mai multe surse, a avut loc in noiembrie 1957, la uzinele Mayak, de langa Celiabinsk. Inainte de acea data, hartile sovietice militare aveau, in acel loc, trei orasele: Kashli, Kastom si Predgorno.
Toate hartile compilate dupa 1957 omit complet aceste orasele, ca inexistente. Adevarul este ca au fost "rase de pe fata pamantului" de o explozie nucleara la uzina Mayak, unde se rafina plutoniu. Deseurile radioactive se aruncau intr-o mina parasita, unde, dupa o anumita perioada de timp, sedimentandu-se la baza cavitatii, au atins masa critica. In principiu, a fost o explozie atomica subterana necontrolata, care a ucis peste 50.000 de persoane (evaluarile agentiilor de specialitate din SUA) distrugand complet, vreo 5 sau 6 localitati de diverse marimi.
Urmatoarele accidente nuclea
