SIMBOL. Cătălin Hîldan s-a transformat într-o icoană pentru suporterii dinamovişti, care l-au îndrăgit pentru devotamentul pe care l-a arătat pe teren la fiecare meci DISTRUS. Moartea băiatului său, pe când avea doar 24 de ani, i-a dat peste cap viaţa lui Marin HîldanAcum zece ani, Marin Hîldan era cel mai mândru tată din Brăneşti. Fiii săi, Cristi şi Cătălin, jucau la Dinamo. Primul era rugbist, al doilea fotbalist. Soarta a fost însă crudă şi i-a "furat" una dintre comori. Pe 5 octombrie 2000, Cătălin Hîldan cădea pe teren în timpul unui amical al "câinilor" cu Şantierul Naval Olteniţa şi deceda în ciuda eforturilor disperate ale medicilor. De atunci, tatăl jucătorului devenit simbol al fanilor dinamovişti a intrat într-o transă a durerii.
"În fiecare an, cu o lună înainte de ziua blestemată, încep să-l visez încontinuu. Ne plimbăm prin ţară, pe unde îl duceam la fotbal, îl văd cum era copil, cum juca pentru Dinamo şi cum ajunsese mândria familiei. Zi de zi îmi apare în vis şi îl aştept să vină, dar el nu apare...", spune vocea măcinată de plâns. "E la fel de greu mereu. Au trecut 10 ani, dar îl voi aştepta să se întoarcă până mă voi stinge şi eu. Mă mai uit la televizor doar la meciurile Dinamo - Steaua, care îi erau lui atât de dragi, la restul nu am puterea să o mai fac. Mă gândesc întruna că ambulanţa aceea mi-l salva dacă avea oxigen. Să plâng şi să mă gândesc e tot ce mai pot să fac", murmură printre suspine Marin Hîldan.
SIMBOL. Cătălin Hîldan s-a transformat într-o icoană pentru suporterii dinamovişti, care l-au îndrăgit pentru devotamentul pe care l-a arătat pe teren la fiecare meci DISTRUS. Moartea băiatului său, pe când avea doar 24 de ani, i-a dat peste cap viaţa lui Marin HîldanAcum zece ani, Marin Hîldan era cel mai mândru tată din Brăneşti. Fiii săi, Cristi şi Cătălin, jucau la Dinamo. Primul era rugbist, al doilea fotbalist. Soarta