11 septembrie 2001. Un bărbat asistă uluit la prăbuşirea Turnurilor Gemene din New York. Vacarm, fum, praf, oameni care sar pe ferestre, ţipete de groază, sirene de ambulanţe şi de maşini ale pompierilor. Dar bărbatul îşi revine rapid din perplexitate şi îşi înscenează dispariţia sub mormanele de moloz, pentru a începe o nouă viaţă, scăpând astfel de poverile trecutului său tulbure. Aşa începe romanul lui Peter James, „Pe urmele mortului".
Unul dintre eroii Luciei Verona din „Crima de la jubileu" procedează la fel. Profitând de panica şi confuzia create de înfricoşătorul atentat terorist, el renunţă la traiul tihnit de până atunci, la o căsnicie în pragul destrămării, şi adoptă o altă identitate. De fapt, de multă vreme fusese un fugar, însă acum are prilejul să se ascundă şi mai bine, ca să i se piardă urma pentru totdeauna.
Dar rolul lui în acţiunea romanului se va lămuri abia la sfârşit. În aparenţă fără nici o legătură cu paginile de la început, autoarea plasează întâmplările din naraţiunea sa pe plaiurile mioritice.
Multimilionarul Laurenţiu Sângeorzanu împlineşte 50 de ani. Cu această ocazie el invită, într-un hotel care îi aparţine, mai mulţi oaspeţi: un deputat, un ziarist, un critic literar (Alex Ştefănescu!?), un director de bancă, un avocat, oameni de afaceri din SUA, Franţa, Italia. În centrul atenţiei e plasată celebra cântăreaţă de operă Stella Marian-Harrington, pasionată nu numai de muzică, dar şi de literatura poliţistă.
Însă ceea ce ar fi trebuit să fie o sărbătorire memorabilă, la care să se consume mâncăruri delicioase şi băuturi fine, să se poarte conversaţii spirituale şi să se pună la cale noi strategii de afirmare în viaţa socială, se transformă într-un coşmar. Amfitrionul este asasinat chiar în toiul petrecerii, în timp ce asistenţa asculta înfiorată arii interpretate de vestita soprană. O pană de curen
