La vechile probleme ale sistemului se adaugă una "fierbinte": supărate pe tăierile salariale de 25%, multe dintre cadrele universitare se gândesc serios să-şi schimbe locul de muncă. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

În fiecare octombrie, începutul facultăţii aduce în discuţie vechile probleme legate de lipsa locurilor de cazare, subfinanţare, adaptarea curriculei la standardele europene ale sistemului Bologna, taxele mărite şi proteste.

La acestea se adaugă demotivarea tinerilor angajaţi din sistem, ale căror venituri au scăzut la 600-800 de lei pe lună, după cum avertizează liderii câtorva facultăţi. Aceştia cred că, dacă situaţia se prelungeşte, aceştia vor începe să-şi caute alte locuri de muncă.

Problema e de perspectivă, consideră decanul Facultăţii de Fizică a Universităţii din Bucureşti, Alexandru Jipa, mai ales că veniturile au scăzut, iar catedrele sunt blocate în continuare. Până una-alta, pentru absolvenţii care îşi doresc o carieră universitară nu sunt posturi.

Asistenţii universitari, plătiţi ca muncitorii necalificaţi

În urma reducerii de 25%, asistenţii au ajuns la salarii de cuprinse între 600 şi 900 de lei. Un lector - post ce poate fi ocupat doar după obţinerea doctoratului - câştigă în jur de 1.200 de lei. "Riscurile sunt, dacă această situaţie persistă, ca unii să fie demotivaţi pentru că rămân cu bani puţini şi au griji şi datorii", a explicat prodecanul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Constantin Stoenescu.

Cei mai afectaţi de tăieri, potrivit acestuia, sunt tinerii angajaţi, în rândul cărora nemulţumirea e mare, mai ales că acum câştigul lunar este similar cu cel al unui muncitor necalificat. Deşi până acum nu există semnale că ei ar dori să plece din universităţi, riscul există, conchide el.

"Adevărul e că suntem necăjiţi", precizează şi decanul de