În economia românească fraudarea bugetului de stat a devenit un sport naţional, iar paguba atinge uşor pragul de 15 mld. euro anual

Rădulescu (BNR): Există slăbiciuni majore pe întregul lanţ de colectare, controalele ajung numai la cei fraieri

Pîrvu (CNIPMMR): Controalele autorităţilor merg pe principiul "lasă-l mă pe ăla, că-i de-al meu''

Taxele date pe bandă rulantă de Guvern în ultimii ani, dar şi controalele făcute numai pe hârtie de autorităţile competente au făcut ca evaziunea fiscală să ajungă la cote alarmante. Consultanţii fiscali au susţinut în nenumărate rânduri că măsurile luate pe genunchi vor creşte economia subterană. Gabriel Biriş, managing partner la Biriş-Goran, evalua evaziunea fiscală din România în luna iunie la circa 15 miliarde de euro, o sumă apropiată de împrumutul României cu Fondul Monetar Internaţional. Şi directorul Direcţiei Audit din BNR, Eugen Rădulescu, a declarat recent că Guvernul a pierdut controlul asupra fiscalităţii, după ce ţara a aderat la UE, pentru că politica fiscală a fost prociclică, adică exact aşa cum nu recomandă nicio teorie fiscală. "Nivelul evaziunii este endemic... Există slăbiciuni majore pe întregul lanţ de colectare. Distorsiuni majore concurenţiale. Unii plătesc şi alţii nu plătesc. Unii sunt puternici şi la ei nu ajung controalele, controalele ajung numai la cei fraieri", a spus Rădulescu. El a dat ca exemplu grâul, unde gradul de impozitare nu depăşeşte 20%, arătând că producţia de grâu nu se ascunde în şifoniere, ci stă în silozuri mari, la vedere. Aici este o mare resursă pentru buget care nu se vrea să fie adusă în circuitul economic.

"Bulgaria a făcut asta, a angajat nişte consultanţi străini care răspund de colectare. Dacă am colecta şi noi măcar la nivelul Bulgariei, încasările la buget ar creşte cu 3%", a mai spus Rădulescu.

Fraudă de 15 mld. euro anual