Romii au fost dintotdeauna un subiect marginal în politica europeană. Asta până când preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a decis să-i repatrieze forţat. De aici a pornit o dezbatere aprinsă care i-a aruncat pe romi în centrul atenţiei Europei. Istoric vorbind însă, nu Sarkozy e cel care a deschis cutia Pandorei, notează The Independent.

Ce ştim despre romi? Au venit acum 1.000 de ani în Europa din India, fără pretenţii teritoriale, şi sunt reputaţi în trecut fie prin îndoielnica onestitate de care au dat dovadă, fie prin diverse meserii sau deprinderi, precum ghicitul, prelucratul metalelor sau comerţul. E mai puţin important însă cum au fost ţiganii. Contează cum sunt văzuţi şi cum se vor văzuţi. În viziunea împărtăşită de Sarkozy, romii sunt o ameninţare la adresa securităţii şi nu pot fi opriţi decât prin respingerea lor în masă. Perspectivă care aduce aminte de infamul "Act al Triburilor Criminale", adoptat de englezi în India anului 1871, document prin coloniştii britanici stigmatizau persoanele din 161 de comunităţi drept "criminali înnăscuţi". Gestul comandat de Sarkozy nu este însă fără precedent.

Italienii au dat startul

Italia a fost prima ţară care a decis să reprime populaţia romă stabilită pe teritoriul său. Asta în condiţiile în care ţiganii migrează spre Italia începând cu secolul al XV-lea. Declicul s-a declanşat însă abia în ultimii 20 de ani, când romii au migrat în Peninsulă, în valuri sucesive, dinspre Croaţia, Bosnia, Kosovo sau România. Cazul României a căpătat cea mai mare greutate pentru că, imediat după integrarea în Uniunea Europeană, în 2007, sute de mii de români au ales să emigreze în Italia. O parte din aceşti noi cetăţeni europeni erau romi, iar autorităţile ţărilor de destinaţie au realizat - nu fără panică - faptul că nu îi pot expulza pur şi simplu. Migrarea a adus însă o decădere în cadrul comunităţii rome. Da