Cu procesul pentru retrocedări suspendat de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti la mijlocul lunii trecute, capii administraţiei publice locale se prezintă „fluierând“ (metaforic vorbind) la instanţa care ar trebui să-i judece pentru prejudiciul de peste 100 de milioane de euro pe care îl reclamă procurorii anticorupţie.
Iar asta, cu atât mai mult cu cât, deocamdată, dosarul nici n-a luat drumul Curţii Constituţionale, mai mulţi suspecţi atacând în recurs decizia prin care au fost respinse o parte dintre excepţiile de neconstituţionalitate invocate. Drumul „retrocedărilor“ - cum a fost numit dosarul în care primarul Radu Mazăre şi alte 36 de persoane sunt judecate pentru fapte de corupţie - spre Curtea Constituţională se dovedeşte a fi unul sinuos. Cu procesul suspendat, ca urmare a admiterii în principiu a unora dintre excepţiile de neconstituţionalitate invocate de apărare, vârfurile administraţiei publice constănţene nu s-au oprit aici. Aceştia au atacat în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia de respingere a celorlalte excepţii ridicate. În acest context, până să ajungă la Curtea Constituţională, dosarul va trebui să facă un ocol pe la Înalta Curte, iar abia după ce vor fi trecut mai multe luni, procesul va putea fi reluat la Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit minutei din 15 septembrie 2010 pronunţate în dosarul 6536/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti, judecătoarea Elena Ursulescu a decis: „admite cererile formulate de inculpaţi şi dispune sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate a articolelor 147 Cod penal, 258 alineat 1 Cod penal, art. 1 al.1 litera a din Legea 78/2000, în raport de prevederile articolului 2 alineat 1, art. 8 al. 2, art. 36, art. 37, art. 40 al. 3, art. 120, 121 şi 123 din Constituţia României, cu referire la articolele 10 şi 11 din CEDO“. De asemenea, judecătorii au r
