Ne-am obişnuit să bem tăria şi vinul de casă şi să cumpărăm tot mai puţin de la magazin. Nici berea nu o mai consumăm la terasă, ci o luăm la PET. Criza ne limitează bugetul pentru băuturile alcoolice, aşa că bem şi mai puţin, şi mai prost. Consumul diferă şi în funcţie de zone geografice.
Fie că i se spune rachiu, ţuică, pălincă, răchie, trăscău, horincă, basamac, holercă, vurt, ţâşpoacă, liur sau tabardos, licoarea cu multe grade e în casele tuturor românilor, de „pupat" înainte de a înghiţi ceva, ca să se ducă bucatele „unse". Şi cum setea de după masă trebuie „tratată" cu seriozitate, pentru asta există vinul sau zaibărul, molanul sau tulburelul. Românul nu se dă în lături nici de la bere sau „fineţuri" de la magazin - gin, brandy, whisky sau lichioruri.
Citiţi şi:
Ploieşti: Băuturile alcoolice naturale sunt pe cale de dispariţie
Tărie din gospodărie
Aproximativ 45% din cantitatea totală de băuturi spirtoase care se consumă în România provine din gospodăriile populaţiei, estimează preşedintele Garant, Patronatul Producătorilor de Alcool, Romulus Dascălu. Anual, românii consumă în medie 200 de milioane de litri (2 milioane de hectolitri) de băuturi alcoolice. Din cele 120 de milioane de litri de ţuică şi pălincă, peste 90% sunt produse în gospodării, estimează reprezentanţii Garant.
„Se preferă aceste băuturi din cauză că sunt mai ieftine, nefiind purtătoare de accize, şi pentru că oamenii le consideră naturale, indiferent unde sunt produse. E un adevărat trend al pieţelor ţărăneşti, al târgurilor unde e imposibil să nu daţi cu nasul de o grămadă de sticle umplute cu aceste licori", explică Dascălu.
Criza încurajează consumarea băuturilor făcute în casă, iar, la raft, vânzările de băuturi alcoolice au scăzut dramatic în ultimii doi ani. Garant estimează că în 2010 vânzările vor fi mai mici cu 20-25% faţă de
