Politicieni, analişti, presă şi pieţe s-au întrecut în a comenta rezultatele testului de rezistenţă aplicat băncilor europene, publicat în ziua de 23 iulie 2010 de Comitetul Supraveghetorilor Bancari Europeni (Committee of European Banking Supervisors – CEBS). Investitorii interesaţi trec dincolo de comentarii şi folosesc informaţiile primite cu ocazia testului, în elaborarea propriilor analize.
La două săptămâni după publicarea testelor de rezistenţă a băncilor în faţa unei potenţiale noi crize, devine tot mai clar că printre câştigurile importante ale acestui exerciţiu se numără şi produsele sale secundare, cum ar fi, de exemplu, „divulgarea” de către bănci a măsurii în care ele deţin datorii suverane, adică obligaţiuni ale statelor.
Gradul de expunere suverană este doar unul din subprodusele testului, la care se adaugă o serie de informaţii economice şi un grad de transparenţă la care pieţele nu se aşteptau. Acum, orice investitor, Având la dispoziţie datele publicate, orice investitor îşi poate construi acum propriul test de stres asupra unei bănci pe care o are în vizor.
Originalitatea caselor suedeze tradiţionale constă în ocrul specific al faţadelor, denumit „Falu rödfärg”, culoare obţinută din sterilul rămas după prelucrarea minereului de cupru din Falun, regiunea Dalarna, încă din secolul al XVII-lea. Asocierea acelei culori cu atmosfera scandinavă se face astăzi, fără trimitere la procesul de prelucrare a minereului de cupru. Subprodusul s-a transformat în produs de bază. Testul de stres al băncilor are şi el produsele sale colaterale care, pentru anumiţi investitori, pot trece în prim plan.
Rezultatele principale
Înainte de a prezenta două subproduse, schiţăm rezultatul de bază al testului.
„Sistemul bancar european este rezistent”, aceasta ar fi principala concluzie a testului de stres, conform instituţiilor e