Recordul de un miliard de dolari stabilit atunci de competiţia dintre Barack Obama şi John McCain va fi depăşit de încleştarea pentru cele 435 de mandate ale Camerei Reprezentanţilor şi 37 mandate de senatori, în urma căreia Partidul Democrat ar putea pierde majoritatea în Congres

Deşi cea mai puternică economie a lumii se afundă în cea mai gravă criză de la Marea Depresiune (1929-1933), circa cinci miliarde de dolari vor fi cheltuite de-a lungul campaniei electorale pentru alegerile de la 2 noiembrie. Suma înseamnă de cinci ori mai mult decât recordul absolut stabilit de competiţia dintre actualul preşedinte, Barack Obama, şi senatorul John McCain, în 2008.

Ca niciodată în cazul altor alegeri de la mijlocul mandatului prezidenţial (midterm elections), interesul pentru scrutin a crescut direct porporţional cu greutăţile pe care le înfruntă americanii. La 2 noiembrie, sunt alegeri pentru cele 435 mandate ale Camerei Reprezentanţilor (care este realeasă la fiecare doi ani) şi 37 de mandate de senatori din totalul de 100 de locuri în Senat.

În plan secund, la acea dată trebuie aleşi legislatorii de la nivel statal din 46 de state, precum şi 37 de guvernatori. În multe state, puterea politică ar putea să-şi schimbe culoarea din albastru (democraţii) în roşu (republicanii), nu neapărat din cauza unei oferte electorale mai bune a celor din urmă. Creşterea nemulţumirii americanilor va fi factorul decisiv.

Poate în mai mare măsură decât iritarea faţă de guvernarea lui George W. Bush a dus la propulsarea lui Barack Obama la Casa Albă, frustrarea faţă de evoluţia economiei SUA va putea determina schimbarea majorităţii în Congres. Cei 16 milioane de americani şomeri (9,5% din populaţia activă) şi poate încă pe atâţia "subangajaţi" (care au doar un job cu normă redusă) s-au declarat nemulţumiţi de direcţia în care merge ţara în sondajele din ultime