Cafeaua i-a imbogatit pe multi. Terase si restaurante, importatori si prajitori, exportatori si procesatori, intermediari si revanzatori, pe lantul lung de la pamant la ceasca, fiecare zala dubleaza pretul. Pentru ca industria cafelei sa castige atat de bine, cineva trebuie sa piarda. As propune sa piarda fermierii. E cineva impotriva? Se abtine cineva?
Cafelele din zona lacului Toba sunt cotate in Top 10 mondial. Regiunea a fost binecuvantata de natura cu date geografice si geologice ideale pentru cultivarea cafelei. Sol vulcanic, altitudini mari, clima blanda, ploaie cat trebuie. Tampit sa fii sa plantezi altceva. Si totusi, din ce in ce mai multi tarani cultiva porumb, cacao sau ananas. Din cafea nu se mai poate trai.
Tragem linie si scadem
Profesorul Osmel Harianja e unul dintre putinii care inca inoata contra curentului. A mostenit cateva hectare de pamant pe inaltimile din Samosir si a cultivat cafea. Pana la primul rod serios trec 3-4 ani, timp in care plantatia absoarbe timp si parale. Domnul Harianja se intoarce acasa tarziu. Dimineata preda la doua scoli, dupa amiezile si le petrece pe plantatie, dand cu sapa.
Plantatie de cafea in Sumatra Foto: Bradut Florescu - Anul asta am cules pentru prima oara.
- Si? A meritat?
- Nu. De cand am pus eu cafea si pana acum, pretul pietei a scazut. Suntem la mana intermediarilor.
Am pus pe hartie cheltuielile aferente unei mici plantatii de cafea, cantitatea recoltata si pretul pietei. Rezultat: zero profit. Nici vorba de recuperarea investitiei in plante, ingrasaminte si mana de lucru.
Localnicii au partea lor de vina in ecuatie. Daca unul face profit din cafea, toti cultiva cafea. Productia creste, intermediarii speculeaza, pretul scade, taranii matrasesc cafeaua si se apuca toti sa puna avocado, ca se vinde scump. Productia creste,
