Un hrisov al lui Bogdan al III-lea, vechi de peste 500 de ani, nu are valoare de inventar, fiind expus extrem de rar. Documentul, scris pe pergament, cu pecetea domnească, din ceară roşie, a intrat în Arhivele Naţionale acum 22 de ani şi este considerat extrem de valoros.

Intrat în colecţiile Arhivelor în anul 1988, hrisovul lui Bogdan al III-lea, zis "cel Chior", fiu al lui Ştefan cel Mare, se referă la Mircea Ezereanu, al cărui tată a căzut în celebra bătălie de la Vaslui, de la Podul Înalt.

Specialiştii spun că documentele din perioada respectivă pot fi numărate pe degete. Întâmplarea a făcut ca, în urmă cu mai bine de 20 de ani, hrisovul să ajungă în mâinile actualului director al Muzeului Brăilei, dr. Ionel Cândea, care l-a şi descris, în revista Istros.

„Actul a fost dat la Hârlău, la 1 iulie 1505, constând din întărirea cumpărării satului Hălmăjeşti, pe Tutova, «unde a fost Hălmaj, sub cetate», de către Mircea Ezereanu şi surorile sale, plătit cu 50 de zloţi tătărăşti lui Jora, fiul lui Jurj Răspopa, în faţa domnului", preciza, la acea vreme, istoricul Ionel Cândea.

„La noi la Brăila, la Tanti Elvira...”/Află de aici unde erau bordelurile de altădată

Până să fie adus la muzeu, hrisovul domnesc a aparţinut familiei Demetriade. La un moment dat, Mihai Demetriade, elev la Şcoala Generală nr. 7, l-a dus la muzeu ca să-i afle conţinutul şi aşa a fost studiat de dr. Ionel Cândea. Un an mai târziu, în 1988, „cartea domnească" se afla, oficial, în posesia Arhivelor Naţionale.

Inestimabil, dar fără valoare stabilită

Scris în limba slavonă - limba cancelariilor domneşti - pe pergament, are pecetea din ceară roşie şi şnurul din mătase aproape intacte. În toată ţara, sunt doar câteva documente de pe vremea lui Bogdan III. Deşi atât de preţios, actul vechi de secole nu are nicio valoare de inventar.

Portret: Richard Ott