Stirile din presa română despre dezastrul ecologic de la Kolontar (Ungaria) au fost însoțite, în special în mediul online, de comentarii care făceau trimitere la proiectul RMGC de exploatare a aurului de la Roșia Montană. Și la riscurile acestui proiect. Datele arată, însă, că o astfel de comparație se susține doar într-o mică măsură, situațiile fiind total diferite.
Ce s-a întâmplat la Kolontar. Conform relatărilor presei, un rezervor al companiei Magyar Aluminium (MAL ZRT) a cedat, provocând o ”inundație de nămol roșu”. Patru persoane (printre care și un bebeluș) au fost ucise, 10 persoane erau date dispărute și alte peste o sută au fost rănite. Ancheta în acest caz este doar la început, însă într-un comunicat postat pe site-ul oficial al companiei se elimină ipoteza ”erorii umane”, fiind invocat motivul ”dezastrului natural”.
”Conform informațiilor noastre actuale (nu pentru a o lua înaintea investigațiilor experților autorităților), colțul nr. 10 al rezervorului a alunecat pe argila de la bază. În același timp, se poate vedea pe fotografiile din avion că nămolul roșu are un puternic efect de auto-susținere, astfel încât, conform primelor estimări, 96-98% din noroiul roșu a rămas în rezevor”, se arată în comunicatul MAL ZRT (cu mențiunea că termenul tehnic ”rezevor” se referă la ceea ce, în limba română, este definit, de obicei, ca fiind ”iaz”).
Compania mai arată că ultimele inspecții fizice, de zi cu zi, și analizele de laborator făcute în cadrul sistemului de monitorizare nu arătau niciun semn de dezastru. Așadar, natura e ”de vină”…
Un prim amănunt care trebuie însă reținut: actualul dezastru de la Kolontar a fost provocat de o deversare de 2-4% din volumul de șlam (noroi roșu) din iaz (rezervor). Și aici apar primele diferențe majore față de proiectul de la Roșia Montană.
Volumul iazului cu sterile de procesare (cu cianuri) care
