Alianţa Nord-Atlantică este pe cale să adopte un nou Concept Strategic, în care apărarea împotriva atacurilor cibernetice este una dintre priorităţi. Noul Concept Strategic al NATO trebuie adoptat, prin consens, la summitul Alianţei din 20 noiembrie. Dezvoltarea unor capacităţi de apărare cibernetică provoacă însă neînţelegeri.
Potrivit „EuObserver", tocmai una din ţările baltice (chiar cele care au propus introducerea conceptului de atac cibernetic) în Strategia NATO are obiecţii.
„Apărarea cibernetică activă este un subiect foarte sensibil. Mulţi experţi au spus că pentru a avea o apărare, îţi trebuie şi un atac. Aş fi foarte surprins dacă cei 28 de membri ai NATO vor găsi un consens pentru a-l include", a declarat pentru publicaţia electronică, un diplomat dintr-un stat baltic sub protecţia anonimatului.
Scut cibernetic comun
În centrul noii concepţii cibernetice pe care Pentagonul vrea să o impună aliaţilor stă recunoaşterea faptului că reţelele militare nu pot fi sigure dacă alte infrastructuri esenţiale, cum ar fi reţele de alimentare şi reţele financiare nu sunt protejate. SUA au propus luna trecută ca principiul de bază al NATO, „apărarea colectivă", să fie aplicat şi reţelelor de computere, creându-se un fel de scut, după modelul celui antirachetă.
Aliaţii europeni sunt dispuşi să se protejeze împotriva atacurilor cibernetice care au paralizat site-urile guvernamentale şi ale băncilor din Estonia, în urmă cu trei ani. În schimb, relatează „EuObserver", nu par dispuşi să îmbrăţişeze modelul american al atacurilor cibernetice preventive asupra ţărilor sau organizaţiilor ostile. Surse diplomatice au declarat pentru „Adevărul" că disensiunile în cadrul NATO se rezumă la dezbateri legate strict de detalii juridice.
Concret, aliaţii nu au ajuns la un numitor comun dacă „apărarea împotriva terorismului cibernetic" poate fi s
