Banca Naţională nu este dispusă să tolereze fluctuaţii mari de curs, dar nici nu se opune mişcărilor cerute de economie, a precizat ieri guvernatorul Mugur Isărescu, replicând astfel faţă de opiniile mai multor analişti şi oameni de afaceri care consideră că nivelul actual al euro este menţinut artificial.

"Cursul trebuie să fie flotant şi relativ stabil. Nu este artificial. Poate că am evitat (prin intervenţii - n. red.) fluctuaţii excesive, pentru că ar fi transmis semnale negative în toate părţile", a spus Isărescu la seminarul Romanian Financial Forum, organizat de Mediafax şi BNR. De la debutul crizei financiare pe plan local, în octombrie 2008, leul a pierdut circa 20% în faţa euro, care a urcat de la 3,7 lei la un vârf de 4,4 lei, atins în iunie anul acesta.

În 2004 euro era la cotaţia de 4,2 lei. Dar în cei şase ani inflaţia a fost de 42% în timp ce deprecierea este de numai 3%. Din acest motiv se vorbeşte despre o apreciere reală a leului, care nu era necesară pentru economie. Tema stimulării economiei prin ieftinirea creditului în lei, chiar cu riscul unei noi deprecieri a cursului, a fost abordată în ultimele săptămâni şi de ZF. Doar revenirea exporturilor a tras producţia industrială în sus, în timp ce consumul intern scade. În aceste condiţii, mai mulţi analişti apropiaţi mediului de afaceri cer un leu mai slab, care să stimuleze exporturile. Cum vede însă Isărescu lucrurile?

"Când vezi o creştere cu 20% a exporturilor, ca economist, trebuie să te gândeşti cât mai e de stimulat printr-o depreciere de curs? Sunt capacităţi de producţie în România care ar putea fi utilizate mai bine? Există pieţe de desfacere?"

Guvernatorul spune că doar exportatorii care livrează produse 100% româneşti ar avea doar de câştigat dintr-o depreciere a cursului, în schimb, cei care utilizează şi bunuri de import în procesul de