În primele două luni de austeritate, diminuările de salarii au afectat de două ori mai puţin angajaţii din administraţie şi apărare faţă de cei din sănătate şi învăţământ.

Statul este mai puţin în criză când trebuie să plătească salariile personalului din administraţia publică şi intră brusc în incapacitate de plată atunci când e vorba despre salariile din domeniile sănătăţii şi învăţământului. Concluzia se desprinde din cifrele date publicităţii ieri de către Institutul Naţional de Statistică privitor la evoluţia câştigului salarial mediu pe luna august.

Reforma salarială, doar pe spatele sănătăţii şi învăţământului

Angajaţii din administraţia publică, apărare, sistemul asigurărilor sociale de stat au fost în luna august singura categorie de personal bugetar ale cărei salarii nu s-au diminuat, potrivit spuselor reformiste ale premierului Emil Boc, ci, dimpotrivă, au crescut. Datele Statisticii arată că atât câştigurile salariale medii brute, cât şi cele nete au avut în aceste domenii o majorare de 1,2% în condiţiile în care angajaţii din învăţământ au pierdut în luna menţionată 6,2% din câştigurile nete, iar cei din sănătate 0,5%. Şi în luna iulie angajaţii aparatului de stat au fost mai cu moţ. Dacă profesorii, învăţătorii şi personalul auxiliar din învăţământ au pierdut 22,6% din veniturile nete, iar cei din sănătate 19,8%, în administraţia publică diminuarea a fost de doar 14,4%.

Salariile restante şi primele de vacanţă îl sabotează pe Boc

Institutul Naţional de Statistică nu duce lipsă de imaginaţie atunci când trebuie să justifice cifrele, iar explicaţiile date evoluţiei mai blânde a salariilor din sectorul bugetar se găsesc lună de lună, purtând numele de „încasări de sume restante" sau prime de vacanţă. Dacă pentru cifrele lunii iulie (care arătau o diminuare de 15% pentru angajaţii de stat faţă de media ordonată de Boc de 25%) s