Efectele dezastrului ecologic din Ungaria, survenit în urma scurgerii a 500-600 de tone de noroi alcalin şi metale grele dintr-un rezervor de deşeuri toxice de la o uzină de alumină, sunt la un pas de a fi simţite şi în România, deşi, deocamdată, autorităţile române nu pot preciza gravitatea impactului. Guvernul de la Budapesta pretinde că poate controla situaţia, iar premierul Viktor Orban a declarat, joi, că "Ungaria este o ţară suficient de puternică pentru a combate singură efectele unei astfel de catastrofe" şi, prin urmare, nu are nevoie de sprijin financiar extern. Acesta nu a exclus însă un ajutor de natură tehnică din partea experţilor străini. Joi seara autorităţile ungare au cerut Comisiei Europene trimiterea a "trei până la cinci experţi" specializaţi în noroi toxic, decontaminare şi mediu, precum şi activarea mecanismului european de protecţie civilă. "Ungaria a fost afectată de o catastrofă de mediu. Astfel de catastrofe nu se opresc la frontiere şi un răspuns european coordonat poate ajuta la furnizarea unei asistenţe cât mai eficiente posibil. Le cer tuturor statelor membre UE să răspundă cu generozitate la această cerere a Ungariei", a declarat comisarul pentru Ajutor umanitar, Kristalina Gheorghieva, citată de Mediafax.
În ciuda prognozelor optimiste ale autorităţilor, potrivit cărora Dunărea ar fi urmat să fie afectată de catastrofa ecologică abia vineri, unda de poluare conţinând noroi roşu a atins deja fluviul, joi, la orele 14.30. Eşantioanele prelevate la confluenţa râului Raba cu Dunărea arătau un nivel de alcalinitate superior valorii normale, între 8.96 şi 9.07, în timp ce valoarea normală este de 8 pe o scară ce merge până la 14.
Conform Autorităţii Naţionale "Apele Române", unda poluantă ar trebui să ajungă în România în termen de cinci zile de la pătrunderea în Dunăre, dar Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă din Mehedinţ