Beţivul arată într-un fel anume, arată jalnic, cu picioare şi mâini subţiri ca sticksurile, dar cu o burtă umflată ridicol, faţa lui e roşie, brăzdată de vinişoare dizgraţioase. Pare o fiinţă care se topeşte, uscată de tăria alcoolului, mâinile îi tremură de nebune, limba e împleticită, ochii tulburi, nu-şi poate păstra drumul drept şi duhneşte a borhot. Medicina a demonstrat că alcoolul strică creierul, plămânii, ficatul, pielea, inima, rinichii, stomacul, intestinul subţire. Strică totul.

Alcoolul e un prăpăd, face din om neom. Ficatul poate metaboliza fără eforturi mari până la 50 de mililitri de alcool pur. Asta înseamnă că ficatul poate face faţă la prelucrarea în ficat a unei sticle de bere de 500 de mililitri sau acceptă 100 de mililitri de tărie. Dar dacă omul fumează, situaţia este mai rea şi plafonul acceptat de ficat scade, limita de alcool posibil a fi prelucrat scade. Ţigara consumă şi ea oxigen, căci alcoolul, în procesul de descompunere, consumă mult oxigen şi multă energie. Explică relele numeroase făcute omului de către alcoolul în exces profesor doctor Adrian

Streinu Cercel, director general al Spitalului de boli infecţioase "Matei Balş" şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Se scuză unii beţivi că răstoarnă paharele de alcool pe gât fiindcă alcoolul face poftă de mâncare. Ei bine, alcoolul nu dă poftă de mâncare, alcoolul irită mucoasa stomacului şi aduce o senzaţie de arsură. Tocmai de aceea trebuie să introduci ceva mâncare în stomac pentru a stinge aceste arsuri. Alcoolul nu se bea fără mâncare, căci alcoolul arde şi prin proteine. Înainte de a bea alcool e bine ca omul să mănânce ceva. Alcoolul arde la focul proteinelor, de aceea beţivilor li se topesc muşchii, alcoolul consumă muşchii unde se află proteine de calitate bună.

Tocmai topirea muşchilor îi aduce pe beţivi la imaginea deplorabilă a unui om