În 2011, bugetul asigurărilor de sănătate va fi cel mai mic din ultimii patru ani. Consecinţele sunt previzibile. Pentru pacienţi, acces restricţionat la servicii medicale şi medicamente. Pentru companiile farmaceutice, găsirea de soluţii care nu sunt, însă, întotdeauna, de partea bolnavilor. Să spui la nesfârşit că sistemul sanitar stă să moară a devenit de mult timp un clişeu. Să spui că e nevoie acută de o reformă, care să schimbe din rădăcini actuala organizare,

În 2011, bugetul asigurărilor de sănătate va fi cel mai mic din ultimii patru ani. Consecinţele sunt previzibile. Pentru pacienţi, acces restricţionat la servicii medicale şi medicamente. Pentru companiile farmaceutice, găsirea de soluţii care nu sunt, însă, întotdeauna, de partea bolnavilor.

Să spui la nesfârşit că sistemul sanitar stă să moară a devenit de mult timp un clişeu. Să spui că e nevoie acută de o reformă, care să schimbe din rădăcini actuala organizare, este, de asemenea, inutil, la fel cum este şi să te minunezi cum a fost posibil ca România să fi contabilizat în ultimii 20 de ani nu mai puţin de 19 miniştri ai sănătăţii, unii cu mandat de doar o lună.

Şi totuşi, surprize mai există: strategia fiscal-bugetară aprobată de Guvern pe 15 septembrie arată că bugetul Fondului pentru asigurări sociale de sănătate, cel care susţine, în mare, sistemul sanitar autohton, va fi în 2011 cu 15% mai mic decât anul acesta. Cum s-a ajuns în actuala situaţie explică Sorin Popescu, corporate affairs manager al celui mai nou producător de medicamente intrat pe piaţa locală, Amgen, şi membru în conducerea Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM): „În fiecare an, bugetul sănătăţii a fost reprezentat de suma echivalentă cu necesarul pe trei trimestre din anul precedent. Toată lumea ştia că, oricum, în septembrie venea rectificarea bugetară şi se acopereau, astf