Care credeţi că este legătura dintre educaţie şi consultanţa financiară? Răspunsul la această întrebare poate fi, într-o mare măsură, soluţia pentru una dintre cele mai stresante probleme ale societăţii româneşti.
Recent, Sorin Păun, unul dintre partenerii firmei de consultanţă în cultură organizaţională Ascendis, a făcut un studiu empiric: a vrut să vadă cât de profesionist este personalul din industria bancară. Mai precis, pentru că Ascendis lucra cu clienţi din sectorul bancar, iar băncile se concentrau atunci pe atragerea depozitelor, Păun a vrut să afle cât de pregătit e personalul din bănci să atragă banii clienţilor. Aşa că a pus mâna pe telefon şi a sunat la 12-15 bănci locale, pretinzând că vrea să facă un depozit în valoare de 150.000 de euro.
Răspunsurile pe care le-a primit sunt relevante pentru nivelul de pregătire a personalului bancar local. Cei mai mulţi funcţionari l-au direcţionat către unul dintre sediile băncii, îndemnându-l să caute cea mai apropiată unitate pe site-ul companiei. „Alţii - spune Păun - mi-au dat şi un număr de contact la care să sun pentru mai multe informaţii". Un singur „vânzător" l-a întrebat unde se află în momentul respectiv şi dacă are zece minute la dispoziţie. Acesta era dispus să se urce în maşină, să meargă el singur la client şi să se asigure că-l „prinde": că acel om va deschide depozitul de 150.000 de euro la banca al cărui reprezentant era el. Unul singur.
Demersul lui Păun este o modalitate simplă, preliminară pentru evaluarea unui funcţionar bancar. Cu precizarea că evaluarea unui astfel de angajat (chiar profesionist făcută) este un job uşor. Sarcinile simple (clare) sunt uşor măsurabile: le bifezi - eşti bun, sau eficient, nu le bifezi - eşti slab şi ineficient. Când e vorba de sarcini clare, e oarecum simplu să-ţi dai seama cine are stofă sau nu, chiar şi înainte de angajare.
EVALUAREA. Da
